REDACTIA

Numele meu e SIMONA FICA si periodic ma duc la odihna si tratament la Spitalu Clinic de Psihopupu ala din Berceni. La ultima sedinta mia zis doctoru sa nu mai tin in mine toate alea si sa ma deschid la lume ca ajuta treaba asta pe langa kilu de pastile pe care ma tot pune sal iau. Am facut si un ziar cu inca doi ca mine cu care facem terapie daia de grup da aici mam gandit sa fac redactia. Da daca vreti dezvaluiri senzationale ducetiva pe http://www.exploziv-news.ro sa citi acolo adevaraciuni cu teroristi si cu Basescu si cu SRI si SIE si STS si cu armata si cu servicii si teroristi multi multi si cu mine ce tare sunt!!!!!

Da e buletinu meu insa nu ma veti gasi acasa niciodata. Uneori dorm pe jos prin redacti dar in general ma gasiti acasa la ala care da mai mult. Multa muie sau multi pumni.

Au vrut sa ma lege. Am fugit. Mau prins. Prosti dracului cica sami faca mie electrosocuri – pai cand eram mica bagam zilnic limba in priza si sugeam cablurile… Hahahahahaha!!!

Am gasit eu undeva ce e cu schizofreaneaia asta da nam inteles prea mult. Va dau pagina sami ziveti voi mie de are ceva legatura cu mine ca numa aia de mau dat afara de peste tot de pe unde am lucrat mai zice ca sunt tacanita.

http://www.sanatate-mintala.info/index.php?option=com_content&task=view&id=42&Itemid=58

Simptomele pozitive se mai numesc şi psihotice sau active. Ele arată un exces al funcţionării normale şi includ următoarele:Ideile delirante. Ideile delirante sunt credinţe personale false, care nu sunt bazate pe fapte reale, dar sunt susţinute de către individ cu o convingere extraordinară în ciuda a ceea ce cred alţii şi a evidenţei dovezilor contrare. Conţinutul lor poate să includă o varietate de teme: persecuţia, religia, grandoarea personală, preocupări somatice, etc. De exemplu, o persoană care are idei delirante poate crede că este spionată, chinuită, urmărită sau înşelată (tematică de persecuţie) sau poate să creadă că anumite gesturi, comentarii, fragmente din cărţi, pasaje de la televizor îi sunt direct adresate (tematică de referinţă). Ideile delirante pot fi bizare (credinţa că gândurile ţi-au fost furate de către o forţă exterioară) sau realiste (credinţa ca eşti urmărit de poliţie). Ideile delirante apar într-una din fazele schizofreniei la 90% din oamenii care suferă de această tulburare.
Halucinaţiile. Halucinaţiile pot să apară în oricare dintre cele cinci simţuri, dar de cele mai multe ori sunt auditive. Acestea sunt de obicei percepute ca voci distincte de gândurile persoanei. De exemplu, persoana poate auzi voci care îi repeta sau imită gândurile, se ceartă sau îi comentează acţiunile (adesea într-o manieră critică) sau îi spun ce sa facă (halucinaţii de comandă). Halucinaţiile de orice fel apar la peste 70% din oamenii care au schizofrenie. Halucinaţiile auditive apar la aproximativ 50% din oamenii cu schizofrenie, pe când cele vizuale apar în 15% din cazuri.
Gândirea dezorganizată. Aceasta se manifestă de obicei prin vorbire anormală. De exemplu, în conversaţie persoana sare de la un subiect la altul, inventează cuvinte noi, nu respectă structurile gramaticale şi vorbeşte foarte repede sau foarte lent.
Comportamentul dezorganizat. Comportamentul dezorganizat se poate manifesta intr-o varietate de moduri. O persoană cu schizofrenie poate să umble fără ţintă, să se comporte prostesc şi să devină imprevizibil de agitată. Poate de asemenea să aibă un comportament neadecvat normelor sociale, cum ar fi să poarte haine groase într-o zi foarte caldă, să spună cuvinte fără sens, să vorbească tare sau să înjure în public. Comportamentul dezorganizat poate îngreuna desfăşurarea activităţilor zilnice, organizarea meselor sau menţinerea igienei.
Comportamentul catatonic. Acesta se referă la starea de rigiditate şi imobilitate musculară, sau din contră la stările de agitaţie motorie extremă. O persoană cu comportamente catatonice poate să reacţioneze foarte puţin la mediu, iar uneori să fie complet inconştientă ( stuporul catatonic), să aibă o postură rigidă şi rezistentă la eforturile de a fi mobilizată (negativism catatonic), poate lua posturi inadecvate sau bizare (postura catatonică) sau să aibă activitate motorie excesivă, fără scop şi fără stimul declanşator (excitaţie catatonică).Simptomele negative se mai numesc şi simptome de deficit şi reflectă o pierdere sau un deficit in funcţionarea normală.Izolarea, pierderea motivaţiei. Acestea pot implica lipsa de energie, apatie şi absenţa interesului în ceea ce înainte erau activităţi de rutină. Persoanele pot să nu mai dea atenţie ingrijirii şi igienei personale, să aibă dificultăţi de luare a deciziilor şi să le fie greu să facă faţă şcolii, slujbei sau sarcinilor gospodăriei.
Pierderea sentimentelor sau inabilitatea de a simţi plăcere. Aceasta se poate manifesta prin lipsa interesului în activităţile sociale şi de recreere sau prin eşecul de a dezvolta relaţii de durată. Poate să însemne că lucruri simple, precum aprecierea unui apus, nu mai reprezintă o bucurie.
Sărăcia limbajului. Persoana vorbeşte extrem de puţin iar vorbirea tinde să fie vagă sau repetitivă. Persoanele care prezintă aceste simptome au nevoie de mult timp să răspundă la întrebări sau nu răspund deloc.
Aplatizarea afectivă este indicată de expresii faciale imobile, lipsa contactului vizual, limbaj corporal redus şi puţine mişcări spontane. Persoana poate să privească în gol şi sa vorbească pe un ton inexpresiv. Afectul plat se referă la expresia exterioară a emoţiilor şi nu la experienţa interioară.Unii indivizi cu schizofrenie manifesta simptome negative înainte şi după un episod acut al tulburării. Simptomele negative sunt greu de evaluat pentru că pot fi cauzate de o varietate de alţi factori, cum ar fi medicamentele sau demoralizarea produsă de o tulburare psihică. Este de asemenea posibil ca o persoană sa aiba schizofrenie şi nu aibă nici un simptom în cea mai mare parte a timpului. În acest caz simptomele apar doar în episoadele acute.